vineri, 26 iunie 2009

Life update

Stau, pasager, si ma uit pe geam cum zboara timpul pe langa mine. Schimbarea polilor magnetici - parerea oamenilor de stiinta; orarul meu foarte prost (ar trebui sa ma culc la 9 si sa ma scol la 4 dimineata sa invat precum colega mea Valentina) - parerea doamnei Stanciu, profa de mate; cand eram eu ca tine aveam timp berechet sa fac tot: sa invat, sa fac curat, sa ma joc - parerea mamei; planeta se scufunda - parerea domnului George Copos; blestemul Elodiei - parerea lui Dan Diaconescu, si as putea sa o tin asa pana maine... cert este ca eu vad pe pielea mea cum pur si simplu nu am destul timp. Si cu asteroidul care ne ameninta viata, si care spune ca va veni in 2012, chiar incep sa imi fac griji.

Fie ca e vorba de o noua idee ce imi izbeste capul, de a mesteri ceva anume, lucru ce se intampla odata la un minut, fie ca e vorba de timp pentru a face alte lucruri, fie ca e vorba de a savura atingerea unei palme fine, fie ca e vorba de a visa...timpul nu-mi ajunge. Si ma uit in jur, la cei carora le spun ideile, la cei care fac alte lucruri, la palma a carei atingere o savurez, sau la lumea care viseaza si tind sa cred ca eu sunt cel ce ramane in urma, si nu ca timpul se micsoreaza. Lucru pe care l-am mai facut de atatea ori.

Ce este insa diferit de data asta? Faptul ca de data asta voi opri timpul in loc.